joi, 28 februarie 2008

Oare ma poate ingrasa stresul?

"Eu slabesc cand sunt stresata" sau "Eu ma ingras cand sunt stresata"... De cate ori nu ti s-a intamplat sa auzi aceste fraze? Care sa fie legatura dintre perioadele de stres si cresterea in greutate, atat de mediatizata?

In primul rand depinde de modalitatea fiecarui individ de a face fata stresului. Pentru unii, stresul reprezinta o adevarata motivatie care ii ajuta sa fie mult mai activi si eficienti. Insa, unii se simt atat de coplesiti de sarcinile si responsabilitatile care li s-au pus in carca incat nu mai sunt in stare sa faca nimic si... se arunca asupra ciocolatei pe care o gasesc prin apropiere, cand presiunea este prea mare.

Asadar, conexiunea dintre stres si alimentatie este una complexa care variaza de la individ la individ. Cele mai frecvente intrebari pe care le ridica aceasta asociere sunt: "oare stresul imi reduce vointa de a slabi?", "Stresul imi mareste apetitul si mananc mai mult?" sau "Perioadele de stres determina o crestere a riscului de aparitie a unor probleme de sanatate (boli cardiovasculare, diabet, etc)?".

Ce se intampla cand esti stresata?

Hipotalamusul (regiune a creierului) trimite semnale glandelor suprarenale pentru eliberarea corizolului, fie ca este stres emotional sau fizic. Cel mai important rol pe care il are cortizolul este de a ajuta organismul sa raspunda la stres, prin eliberarea glucozei (zahar) si a acizilor grasi care asigura energia necesara muschilor pentru a raspunde starilor de stres.

O cantitate prea mica de cortizol poate conduce la hipoglicemie (nivelul scazut al glucozei in sange), in vreme ce eliberarea unei cantitati mari de cortizol cauzeaza hiperglicemia (nivelul crescut al glucozei in sange), care daca devine cronica determina aparitia diabetului.

In urma unor cercetari efectuate, expertii au constatat ca nivelul ridicat de cortizol poate stimula apetitul si, implicit, cantitatea de alimente ingerate. Si uite asa se adauga si kilogramele in plus. Iar daca vorbim despre stresul cronic, acest nivel de cortizol ramane ridicat o lunga perioada de timp, fapt care "suprasolicita" activitatea glandelor suprarenale si reduce cantitatea de cortizol eliberata.

O cercetare efectuata in anul 2000 cu privire la aceste aspect a sugerat ca suprasolicitarea glandelor suprarenale poate atrage un dezechilibru hormonal, fapt care poate conduce la diverse disfunctii ale inimii si risc crescut de obezitate la barbati. Acelasi efect a fost semnalat in studii ulterioare si in cazul femeilor.

Nivelul ridicat de cortizol mentinut pe o perioada de durata mai lunga este asociat cu diabetul, hipertensiune arteriala, obezitate si boli cardiovasculare. Insa unele studii ar sugera chiar si o legatura cu tulburarile mentale, precum depresia.

Efectele cortizolului (hormonul stresului) asupra organismului

regleaza metabolizarea proteinelor, hidrocarburilor si a grasimilor;
afecteaza tonusul muschilor si microcirculatia;
creste tensiunea arteriala;
asigura o buna functionare a sistemului imunitar;
stimuleaza secretia gastrica;
defavorizeaza reparatia cartilajului;
stimuleaza sistemul nervos central;
produce balonare si inflamatii, crestere in greutate si oboseala;
creste riscul de aparitie a diabetului.

Astfel, stresul nu numai ca stimuleaza apetitul, dar mai mult acesta ne face sa poftim numai alimentele cele mai bogate in calorii si mai sarace in nutrienti. Cele mai "vanate" in aceste momente sunt alimentele cu un continut mare de zahar si grasimi (de exemplu, ciocolata), altii le prefera pe cele sarate (ex. chips-urile) si ar mai fi o categorie care simte nevoia de alimente crocante (ex. biscuiti).

Unele persoane isi pierd pofta de mancare cand au de-a face cu o situatie stresanta, insa aproximativ 40% dintre acestea incep sa manace excesiv la 6 sapatamani de la "instalarea stresului", sfarsind prin acumularea catorva kilograme in plus.

de Ioana Marosan, TopSanatate.ro

De ce ne îngrăşăm, explicaţii oferite de un medic nutriţionist francez

ImageDe ce este atât de greu să pierdem în greutate? De ce este atât de dificil să nu ne îngrăşăm la loc?... Iată câteva răspunsuri, în interviul de mai jos, realizat de Jean Ammann, de la cotidianul elveţian La Liberté, cu medicul nutriţionist Patrick Pierre Sabatier, de pe lângă secţia de fiziologia sportului din cadrul Spitalului parizian Pitié Salpetriere."Graşilor, sunteţi minţiţi! Vi se spun gogoşi", spune dr. Patrick Pierre Sabatier, care, în cartea "Le livre de tous les régimes, ceux qui marchent, ceux qui sont dangereux, ceux qu'il vous faut" /(Cartea tuturor regimurilor - cele care dau roade, cele care sunt periculoase, cele care vă trebuie), apărută la Editura Robert Laffont - 350 de pagini, analizează toate metodele de slăbire, cele care dau roade (există aşa ceva!) şi celelalte, aşa-numitul "Bikini Diet", al actriţei Victoriei Principal (interpreta Pamelei Ewing din serialul "Dallas", n.red.), regimul astral, regimul grupelor sanguine, regimul paleolitic etc.. La capitolul slăbire, imaginaţia nu este niciodată la regim...

Întrebare: De ce ne îngrăşăm? Sau întrebarea ar putea fi pusă altfel: de ce este atât de greu să slăbim?
Răspuns: Mecanismul fundamental este extrem de simplu: intrările energetice sunt mai mari decât ieşirile. Fie o persoană mănâncă mai mult decât transformă metabolismul ei. Fie persoana mănâncă normal, dar nu se mişcă destul.

Î: Aşadar, problema este simplă, dar soluţia pare extrem de complicată...
R: Aţi pus întrebarea bună: "De ce ne îngrăşăm?". Singura concluzie este următoarea: oricare ar fi motivul pentru care un subiect ia în greutate, trebuie să se reuşească reducerea cantităţilor ingerate. Când studiezi toate aceste regimuri, ce invocă anumite legi fiziologice, îţi dai seama, de fapt, că aceste metode duc, în mod abil ori disimulat, la acelaşi principiu: să se mănânce mai puţin. Întregul truc în aceasta constă! Să luăm regimul disociat, despre care s-a putut spune că reprezintă un miracol al fiziologiei. Deloc! Nu există nici un miracol. Pur şi simplu regimul disociat pune asemenea probleme practice în alcătuirea meselor, adevărate contorsiuni, încât subiectul ajunge să mănânce mai puţin. Să luăm regimul hiperlipidic, în genul Atkins! El este construit pe un truc: este vorba de saturarea din start a gustului de gras; se instalează dezgustul şi, după trei săptămâni, oamenii mănâncă puţin.

Î: Pe lângă aceste consideraţii pur fizice, există şi o componentă psihică...
R: ... ce este foarte importantă. Atunci când o femeie vine la consultaţie şi îmi spune: "E groaznic, nu reuşesc să mă opresc din ronţăit. Ştiu bine că nu ar trebui să fac lucrul acesta".Ne aflăm în faţa unui comportament adictiv /de dependenţă, n.red./ şi compulsiv. În spatele acestui comportament, există situaţii de viaţă ce nu sunt nostime. Se ştie foarte bine că această nevoie de a mânca ori de a ronţăi - de altfel, adesea, ceva dulce - va determina un răspuns fiziologic: înghiţind acest aliment dulce, persoana va declanşa o secreţie de insulină, iar insulina se programează. A doua zi, la aceeaşi oră, persoana va simţi nevoia să mănânce /di nou/ ceva dulce.

Î: Ar exista, deci, un orar al insulinei...
R: Sigur că da. De aceea trebuie să se încerce să se instaleze o regularitate în consumul alimentar. Trebuie să se facă în aşa fel încât, între consumurile de alimente, să nu existe niciodată un interval mai mare de 4-5 ore, pentru că, dacă se sare o masă, organismul va stoca mai uşor ceea ce se consumă la următoarea. Există un mecanism de reglare. La fel, este mai bine să se mănânce mai mult dimineaţa, când metabolismul este mai ridicat, decât seara. Toate acestea par neînsemnate, însă, într-un regim, trebuie strecurat - de la început - un ansamblu de precauţii, în măsura în care se doreşte evitarea unor noi luări în greutate.

Î: De ce este atât de puternică dependenţa de hrană?
R: Vina trebuie căutată la masa grasă /a corpului/. În general, cu cât creşte masa grasă, cu atât se dereglează mai mult mecanismul de secretare a insulinei. Pentru a explica lucrurile în mod schematic, aş spune că insulina este parcă inhibată de masa grasă. Şi cu cât insulina funcţionează mai puţin, cu atât pancreasul fabrică mai multă, pentru a obţine efectul dorit: o scădere a nivelului zahărului în sânge. Şi cu cât fabrică mai multă /insulină/, cu atât se ajunge la o situaţie de insulinorezistenţă, care se află la originea unei permanente luări în greutate.

Î: Se vorbeşte de efectul yo-yo: oamenii slăbesc, dar iau din nou în greutate. Cum poate fi explicat acest mecanism al corpului omenesc?
R: Există două aspecte. Mai întâi, o componentă psihologică: este foarte dificil să renunţi la obişnuinţe alimentare atunci când nu s-a schimbat nimic în viaţa ta. Apoi, în plan fiziologic, dacă cineva urmează un regim inadecvat ce îl va face să piardă muşchi /masă slabă/, odată ce va slăbi, se va trezi cu un organism ce consumă mai puţină energie. Căci masa grasă este aceea care arde multă energie. Începând din acest moment, luarea în greutate este aproape automată. Regimul bun este, deci, acela care va ataca masa grasă, păstrând, totodată, masa slabă. În consecinţă, ne vom trezi, în final, cu un organism ce arde mai multă energie decât înainte.

Î: Un regim poate face, oare, să scadă numărul celulelor noastre adipoase /adipocitelor/?
R: Din păcate, nu! Există o vârstă - între unu şi trei ani - când fiinţa umană îşi va multiplica numărul de adipocite în funcţie de alimentaţie. Trebuie, deci, să se manifeste atenţie în privinţa a ceea ce li se dă copiilor să mănânce: să se evite să li se dea prea multe lucruri dulci micuţilor şi să le fie supravegheată greutatea corporală. Astăzi, se admite că este mai bine ca bebeluşul să aibă o greutate mică, decât să fie unul dintre aceia graşi, cu care, nu cu prea multă vreme în urmă, părinţii se mândreau.

Î: Care sunt pericolele regimurilor proaste?
R: Primul este "topirea" /scăderea marcată a/ masei musculare, inclusiv a muşchiului cardiac. Apoi, toate regimurile care au un aport caloric prea scăzut sunt o garanţie a carenţei de micronutrienţi. Ne vor lipsi antioxidanţii /vitaminele A, E, C/. Rezultatul va fi că ne vom scurta speranţa de viaţă. Un regim bun nu ar trebui să ducă la pierderea a mai mult de 500 de grame pe săptămână. Altfel spus, trebuie retrase 3 500 de kilocalorii /kcal/ pe săptămână din raţia alimentară. Şi s-a remarcat că, orice s-ar face, chiar şi în cazul în care s-ar ţine post negru, este aproape imposibilă pierderea a peste 500 de grame pe săptămână chiar la nivelul ţesutului gras.(Rompres)


Sursa: www.postamedicala.ro

Stress-ul un factor de ingrasare

Cresterea stresului determina cresterea poftei de mancare.

Hormonul stresului, cortizolul, trimite semnale spre creier, facand ca apetitul sa creasca.

Expertii apreciaza ca in 75% din cazurile de crestere a apetitului este vorba de o "foame emotionala", ceea ce inseamna ca multi dintre noi folosim mancarea ca pe o modalitate de adaptare la sentimentele inconfortabile pe care le traim.

Nereusita de a mentine greutatea in urma curelor de slabire se datoreaza faptului ca acestea nu sunt controlate de starile emotionale care genereaza obezitatea.

Luarea in greutate si obezitatea sunt considerate ca epidemii periculoase. In actualele statistici, 64% din populatia adulta americana este supraponderala sau obeza. La nivelul globului 1 din 4 persoane sunt supraponderale, conform Institutului American de Obezitate.

De asemenea, se stie ca persoanele supraponderale au un risc crescut de a dezvolta numeroase boli, cum ar fi hipertensiune arteriala, boli ale sistemului cardiovascular, diabet si depresie.

Cum poate stressul favoriza cresterea in greutate?

Cortisolul stimuleaza cresterea metabolismului grasimilor si al carbohidratilor ceea ce determina cresterea nivelului zaharului in sange, asadar avem energia necesara sa ne confruntam cu situatia stresanta.(lupta sau fugi).

Aceasta stimuleaza eliberarea insulinei in cantitati crescute, ceea ce determina cresterea apetitului.

Atunci cand trecem printr-o perioada mai lunga de stress, putem ajunge sa avem senzatia de foame tot timpul, acest fapt ducand la cresterea apetitului.

In unele cazuri nu ne consumam toata energia produsa de nivelul crescut al cortisolului, care transforma energia stocata in grasimi si masa musculara in energie disponibila. Asa se explica redistribuirea grasimii si a masei musculare pe abdomen si in jurul talie.

Atunci cand suntem stresati mancam repede, gandul ne este doar la mancare, mancam alimente nepotrivite si mai mult chiar, mancam si cand nu ne este foame.

Exista specialisti care afirma ca managementul stress-ului poate fi o strategie de a slabi in greutate, strategie pe care societatea umana nu a incercat-o inca.

In concluzie, stresul si emotiile nu pot fi ignorate in planificarea dietelor.

HEARTMONY ofera instrumente practice, validate stiintific, ce pot oferi suport persoanelor implicate in managementul slabirii, instrumente prescrise si in Statele Unite, Franta si Mexic, clientilor care incerca sa slabeasca in greutate.

Philip Pappas, specialist implicat in "mangementul greutatii si sanatatii" declara :

"Desi fac multe interventii pentru a ajuta oamenii sa-si controleze greutatea, printr-un management al dietelor, o schimbare in stilul de viata si prin exercitii, problema cea mai importanta a supraalimentatiei ramane componenta emotionala."

Jumatate din durata unei sedinte de management al obezitatii o dedica obtinerii coerentei cardiace folosind tehnologia Freeze Framer.

Multi clienti declara ca folosirea tehnologiei Freeze-Framer i-a ajutat sa-si controleze emotiile si sa fie mai echilibrati in programul de management al greutatii, sa-si recastige stabilitatea emotionala si sa reacumuleze energia pierduta in urma stress-ului.

In ce consta suportul Freeze Framer:

# Sa construiesti increderea necesara initierii, producerii, mentinerii si schimbarii stilului de viata
# Sa unesti puterea vointei cu cea a inimii pentru a-ti sustine dieta
# Sa previ consumul de alimente pe baza nervoasa sau emotionala.
# Sa opresti intoarcerea la vechile obiceiuri legate de hrana
# Sa faci fata greutatii emotionale subconstiente alimentate de anxietate si furie
# Sa te integrezi in dieta normala cand ai ajuns la greutatea ideala
# Sa creasca nivelul discernamantului in privinta alegerii felurilor de mancare.
# Sa recastigati integritatea si auto-disciplina dupa o abatere ocazionala

Echilibrul emotional reprezinta veriga lipsa in controlul greutatii.

Copy:www.copilul.ro

Dr. Bogdanka Militescu

Tel: 021/2220062
e-mail: office@heartmmony.ro
www.heartmony.ro

Indulcitorii artificiali pot duce la cresterea in greutate

Cercetarile efectuate pe animale au descoperit o legatura intre consumul indulcitorilor artificiali si luarea in greutate.
Conform studiului efectuat la Universitatea Purdue din West Lafayette, Indiana, zaharina a afectat abilitatea soarecilor de a-si controla apetitul.

"Am descoperit ca soarecii care au fost hraniti cu iaurt indulcit cu zaharina au luat mai mult in greutate si au consumat mai multa mancare, fata de cei care au mancat iaurt indulcit cu zahar. Este posibil ca acesti indulcitori artificiali sa afecteze unul dintre procesele care ajuta la controlarea greutatii," declara Susan Swithers, unul dintre cercetatori.

Una dintre explicatii ar fi ca gustul dulce pregateste organismul pentru o cantitate mare de calorii. Pentru ca acest numar mare de calorii nu apare, organismul devine confuz si cere mai multa hrana sau consuma mai multa energie. Rezultatul este cresterea in greutate.

Studiul a fost atacat insa de reprezentantii industriei alimentare. Lyn Nabors, presedintele Calorie Control Council declara ca acest studiu nu demonstreaza ca indulcitorii artificiali, care contin putine calorii, au acelasi efect si asupra oamenilor si ca sunt necesare mai multe cercetari.

"Indulcitorii artificiali pot ajuta persoanele care isi doresc sa slabeasca. Numarul de calorii pe care il consumam face diferenta. Pentru a slabi este recomandat reducerea numarului de calorii si marirea timpului alocat activitatilor fizice," spune Nabors.
de TopSanatate

"Glanda de ingrasare", prea des invocata drept cauza a luarii in greutate

Adesea, cresterea ponderala duce la agravarea acestei afectiuni cronice prin cresterea glicemiei. Invers, in multe cazuri de diabet zaharat tip 2, o scadere ponderala nespectaculoasa (3-7 kg) poate conduce la o ameliorare spectaculoasa a profilului glucidic. De aceea, in cazul dvs, mai mult decit in cazul altor pacienti supraponderali sau obezi fara risc de diabet, de dorit este sa va optimizati greutatea corporala sau macar sa v-o diminuati cu citeva kilograme. In ce priveste analizele recomandate de medicii dvs, acestea reflecta functia tiroidiana.


Tiroida secreta doi hormoni principali: T3 si T4. Nivelul circulant al acestor hormoni poate fi evaluat in valoare totala, reprezentind o fractie libera (activa la nivelul tesuturilor, unde creste arderile) si o fractie legata de o proteina de transport, cu rol de rezervor hormonal circulant. Totodata, fractia libera a acestor doi hormoni poate fi evaluata direct (free T3 sau free T4), separat de fractia legata.

TSH-ul reflecta cel mai fidel functia tiroidiana

Functia tiroidiana este reglata de hipofiza prin intermediul unui hormon hipofizar, numit TSH (thyroid stimulating hormone, hormonul stimulator al tiroidei). In mod normal, TSH stimuleaza tiroida pentru a secreta hormoni tiroidieni. Un exces al hormonilor tiroidieni va determina la nivel hipofizar o scadere a secretiei de TSH, in vederea incercarii de a pune in repaus o tiroida prea activa. Invers, o tiroida prea "lenesa", care secreta prea putini hormoni tiroidieni, va fi depistata de hipofiza, care va creste secretia de TSH peste limita normalului, in vederea "biciuirii" tiroidei penru a secreta din nou un nivel adecvat de hormoni tiroidieni.

Dintre parametrii hormonali care reflecta functia tiroidiana, cel mai fidel (in conditia frecventa in care hipofiza e sanatoasa) este TSH. Valoarea TSH reflecta functia tiroidiana medie a unui interval de timp de citeva zile/saptamini si e primul parametru care se poate modifica, chiar in conditiile in care T3 si T4 masurate in acelasi moment nu sint semnificativ modificate.

Ce spun analizele
Mentionez ca valorile hormonale transmise de dumneavoastra sint incomplete. Nu ati pus unitatile de masura, limitele normalului (care variaza de la un laborator la altul) si nu ati mentionat daca T3 si T4 reprezinta valorile totale sau libere. In orice caz, valoarea TSH-ului dumneavoastra (1,01 - probabil mIU/l sau microIU/ml) este, indiferent de laborator, in limite normale. Ceea ce sugereaza, cu un grad inalt de probabilitate, ca functia dumneavoastra tiroidiana este normala.

Presupun ca valoarea T4 e interpretata ca fiind crescuta fata de normalul laboratorului. Daca T4 reprezinta valoarea totala a hormonului (libera plus legata), nu ma mira ca e mai crescuta decit normal. Asta, din moment ce persoanele supraponderale au, de obicei, un nivel mai mare de proteina de legare a hormonilor tiroidieni.

Si, prin urmare, nivelul total de T4 e artificial crescut datorita cantitatii excesive de T4 legat (mai bogat reprezentat) in timp ce nivelul de T4 liber (cel important prin actiunile sale) e in limite normale. In ipoteza ca T4 ar fi fost crescut in conditiile unei hipertiroidii, aceasta observatie nu ar fi explicat in nici un caz cresterea dumneavoastra ponderala, din moment ce excesul de hormoni tiroidieni creste arderile si indeobste favorizeaza mai curind scaderea decit cresterea ponderala.

In concluzie, consider ca dozarile hormonale au fost indicate in vederea excluderii unei eventuale cauze endocrine (hipotiroidia generatoare de arderi incetinite) a cresterii dumneavoastre ponderale. Dupa parerea mea, ati fost suprainvestigata, dozarea de TSH fiind suficienta. Iar TSH in limite normale exclude o eventuala hipotiroidie drept cauza a excesului dumneavoastra ponderal.

De altfel, multe persoane care cresc in greutate pun acest fapt de cele mai multe ori pe baza unei disfunctii endocrine mai degraba decit pe baza unei dereglari usoare a stilului de viata (sedentarism) si a regimului alimentar (hipercaloric). Prea ades se aude exprimarea pacientului care a crescut in greutate ca presupunind ca "are o glanda de ingrasare". In realitate, este vorba de cele mai multe ori de un usor dezechilibru intre arderi si aport energetic alimentar. Dezechilibru care se acumuleaza in timp, generind excesul ponderal.

Articol de Dr. Dumitru Branisteanu, medic endocrinolog in cadrul Clinicii de Endocrinologie a Spitalului "Sf. Spiridon"

sâmbătă, 23 februarie 2008

Curele de îngrăşat sînt mai greu de urmat decît cele de slăbit

În timp ce mulţi oamenii se luptă din greu cu kilogramele în plus şi recurg la diete sofisticate pentru a slăbi, sînt şi unii care se chinuie să se îngraşe. Cadrele medicale de la Clinica de Diabet Boli de Nutriţie şi Metabolice din cadrul Spitalului "Sf.Spiridon" spun că au evidenţă pacienţi care în urma unor afecţiuni foarte grave au slăbit mult şi sînt nevoiţi să urmeze cure de îngrăşare pentru a reveni la greutatea normală. Specialiştii spun că la fel ca în cazul regimului de slăbit, în cel îngrăşare este nevoie de multă voinţă. Nutriţioniştii spun că unul dintre trucurile regimurilor de îngrăşare este optarea pentru mesele dese şi plăcute. "Într?un astfel de regim, e important ca oamenii să nu mănînce mult dintr?o dată sau la o singură masă pe zi. O sticlă de bere pe zi sau un pahar de vin la fiecare masă nu fac rău organismului şi ajută la îngrăşare. Important este ca persoana care vrea să se îngraşe să nu aibă probleme majore de sănătate. Esenţiale în cadrul unui regim de îngrăşare sînt somnul şi abţinerea de la fumat. Pentru cei care nu pot renunţa definitiv la acest viciu se recomandă măcar reducerea la jumătate a numărului de ţigări consumate", ne-a spus prof.dr. Mihaela Graur, şeful clinicii. Medicii spun că sportul poate fi de folos, deoarece dezvoltă musculatura şi, din cauza consumului suplimentar de energie, creşte pofta de mîncare, iar kilogramele se pot depune uniform pe corp. (C.M.)


Sursa: www.evenimentul.ro

O noua solutie

Daca scaderea ponderala este mai usoara si se obtine mai usor atunci cand bolnavul respecta cu severitate prescriptiile medicale, ingrasarea celor foarte slabi este mult mai complicata. Starea ponderala deficitara (om slab sau chiar casectic) poate fi determinata de afectiuni cronice digestive (sindroame de malabsorbtie intestinala, anaciditate, ulcer), de existenta unor focare infectioase cronice, de tuberculoza, de hipertiroidie, de anemie pernicioasa, de cancer si de inca multe alte cauze. Alaturi de aceste cauze patologice, care sunt independente de vointa omului, exista altele care depind numai si numai de el. in aceasta din urma categorie intra alcoolismul, tabagismul, drogurile ? in special opiaceele, halucinogenele ? dar si unele medicamente psihotrope luate in cantitati excesive si care pot duce in scurt timp la scaderea ponderala, a capacitati fizice si psihice si cu deosebire intelectuale a celor in cauza.
Tot aici intra si copiii cu hipotrofie ponderala foarte accentuata (acei adolescenti inalti si foarte slabi sau scunzi si slabi); la originea acestei suferinte pot sta unele tulburari cronice de digestie sau unele tulburari hormonale. In aceste din urma cazuri, un tratament hormonal, recomandat de specialistul endocrinolog, poate da bune rezultate si duce la o dezvoltare ponderala (dar si staturala) corespunzatoare varstei.
Cu exceptia cazurilor de mai sus, in celelalte forme de deficit ponderal, la indivizi fie slabi, fie chiar casectici (in cel mai accentuat grad de deficit ponderal, datorat subalimentatiei cronice), mijloacele fitoterapeutice, precum si alimentatia naturala pot interveni eficient in restabilirea normala a greutatii corporale si a dezvoltarii staturale.
Dar si prin inot, prin mersul pe jos sau cu bicicleta, prin gimnastica zilnica, prin masaje generale (cu un prosop aspru), printr-un regim alimentar bazat in special pe fructe si legume (mere dulci, coacaze, caise, pere, pepene galben, smochine, stafide, nuci si alune turcesti), dar si pe paste fainoase, paine integrala (cca 500 g pe zi), branzeturi grase si miere de albine, insusi bolnavul poate contribui la dezvoltarea sa ponderala normala.
Ca tonice generale, cu proprietati stimulative ale poftei de mancare si ale unei bune digestii, fitoterapia recomanda urmatoarele specii medicinale: frunzele de Nuc (Folium Juglandis), Troscotul (Herba Polygoni), rizomii de Pir (Rhizoma graminis), Cimbrul (Herba Thymi), Tintaura (Herba Centauri) si fructele de Maces (Fructus Cynosbati). Prin continutul lor bogat in substante active energizante, vitamine, saruri minerale si oligoelemente, sunt recomandate in stadiul de convalescenta dupa bolile infectioase sau dupa alte boli consumptive (care slabesc bolnavul), atat la persoanele in varsta, cat si la copii. Toate infuziile sau decocturile din plantele mentionate trebuie indulcite cu miere de albine, si pentru corectarea gustului lor si pentru aportul energetic furnizat de glucidele continute.

Produse recomandate in aceasta afectiune:
Polenta 1
Recomandari:
Sirop natural de polen. Contribuie la suplimentarea necesarului de vitamine minerale, aminoacizi
Pret: 9.90 lei

Revitalizant
Recomandari:
Anemie, hepatita cronica, stari depresive, stress, surmenaj, impotenta, prostata, oboseala.
Pret: 12.90 lei

Sursa :www.naturaplant.ro

Un regim pentru ingrasare

Silueta este preocuparea dintotdeauna a femeilor, dar nu numai a lor. Unele persoane vor sa slabeasca, altele – mai putine, ce-i drept – incearca sa se ingrase.

Femeilor, dar si barbatilor care doresc sa mai ia putin in greutate li se adreseaza specialistul nostru, Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare: "Cei care vor sa se ingrase trebuie sa isi evalueze mai intai starea de sanatate. Este posibil ca persoanele foarte slabe sa sufere de tulburari endocrine, de boli infectioase, asa cum este SIDA, sau de anorexie psihogena. In asemenea cazuri trebuie rezolvata problema de fond. Daca insa starea de sanatate este buna si daca au un indice de masa corporala mai mic decat 18, pot incerca o cura de ingrasare, insotita bineinteles de exercitii fizice".

Ca si in cazul curelor de slabire, si atunci cand vrem sa ne ingrasam avem nevoie de o dieta echilibrata si diversificata nutritional. Dar nutritionistii ne atrag atentia ca principalul scop al unui asemenea demers este cresterea masei musculare, nicidecum a depozitelor de grasimi. Pentru cresterea masei musculare trebuie sporit in primul rand aportul de proteine, atat vegetale, cat si animale: lactate, oua, carne, soia, fasole, mazare, nuci, arahide, fistic. 1-2 g proteine/kg corp/zi sunt suficiente pentru cresterea musculara. Cei care vor sa se ingrase – femei sau barbati, deopotriva – au nevoie de un plus de calorii: intre 500 si 1.500 de calorii peste cele 2.000-2.500 (cat este necesarul zilnic al unui barbat) sau 1.700-2.000 (cat are nevoie o femeie). Cu toate acestea, excesele de orice fel sunt interzise cu desavarsire, mai ales de alimente foarte bogate in grasimi. Trebuie evitate grasimile saturate, provenite din produsele de tip fast-food, din prajeli sau alimente inalt procesate.

In cele cinci-sase mese zilnice pot fi incluse alimentele ceva mai bogate in calorii: branzeturile, untul, painea, orezul, pastele fainoase, fructele uscate, nucile, arahidele, fisticul, uleiurile vegetale (de masline, de rapita), dulciurile cu moderatie. "Cresterea in greutate, ca si scaderea de altfel, trebuie sa fie lenta. Nu trebuie sa ne jucam cu variatiile de greutate corporala. Oscilatiile mari de greutate intr-un timp foarte scurt provoaca dezechilibre metabolice", ne avertizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

LICHIDE. Atat cei care vor sa slabeasca, cat si cei care vor sa se ingrase trebuie sa bea 1,5-2 litri de apa zilnic. Cu o singura deosebire! Cei care vor sa scada in greutate pot sa bea apa in timpul mesei. Persoanelor care vor sa se ingrase le este interzisa apa in timpul mesei, inainte sau dupa masa cel putin o ora. Apa dilueaza sucurile gastrice si creeaza senzatia de satietate.

Regim de ingrasare!

Majoritatea persoanelor active se straduiesc sa-si mentina sau sa-si reduca greutatea.
Ei bine, exista si altii, care se straduiesc cel putin la fel de mult sa creasca in greutate!Jucatorii de rugbi sau hochei, culturistii sau sprinterii incearca sa-si mareasca masa musculara, tot asa cum persoanele in varsta au grija sa nu castige in greutate.
Daca te consideri prea slaba si vrei sa cresti in greutate, nu trebuie, pur si simplu, sa te "indopi" cu mancare, si mai ales, nu cu alimente bogate in grasimi.

Cresterea in greutate (ca si scaderea, de altfel) este un proces foarte lent.
Poate fi chiar mai dificil daca exista o predispozitie genetica in a fi slaba.

Stabilirea categoriei din care faci parte (subponderal sau supraponderal), precum si a strategiei de imbunatatire a greutatii corporale, trebuie facuta de un nutritionist.
Cum sa te ingrasi "frumos". Excesul de grasime din organism este un real inamic pentru sanatate, datorita problemelor pe care le creeaza, in special la nivel cardiovascular.

In acelasi timp, corpul nostru are nevoie de o anumita cantitate de grasime pentru a proteja organele vitale, pentru a mentine un par frumos si o piele sanatoasa, pentru a asigura izolarea termica, pentru a regla colesterolul si a furniza energie muschilor.

Din pacate, subponderalitatea poate duce si la aspecte mai serioase, cum ar fi slabirea sistemului imunitar, scaderea energiei, precum si probleme legate de sanatatea sistemului osos.

La randul lui, tesutul muscular este constituit din proteine, insa cresterea consumului de proteine nu va duce, automat, la cresterea masei musculare. Un consum de unu - doua grame de proteine/kg corp/zi reprezinta o cantitate suficienta de proteine pentru cresterea musculara si repararea tesuturilor. Orice cantitate de proteina in plus nu va fi folosita drept combustibil de catre organism. Consumul de carbohidrati complecsi este esential pentru mentinerea masei musculare.
Cheia cresterii in greutate
Trebuie sa te cantaresti pentru a vedea progresul, la sfarsitul saptamanii. Vei vedea, vei castiga, in medie, intre 0,5 si un kilogram pe saptamana si intre doua si trei kilograme pe luna.
Consuma cu 500 de kcalorii mai mult decat ai face-o in mod obisnuit, imediat ce ai inceput sa numeri caloriile. Sa presupunem ca in prima zi in care ai inceput numaratoarea, ai calculat 2 000 de kcalorii. Pentru restul saptamanii, se trece la un consum de 2 500 de kcalorii

A avea sub greutatea normala nu este numai o problema estetica, ci si de sanatate.
Cheia cresterii in greutate (continuare)Pe perioada dietei, se va ajunge, la o greutate constanta, la un moment dat, la un palier ponderal. Pentru depasirea acestuia si continuarea cresterii masei corporale va trebui sa suplimentezi aportul caloric existent cu inca 250 kcal.

Fitnessul joaca un rol esential in cresterea masei musculare si, de aceea, trebuie sa mergi la sala si sa urmezi un program riguros stabilit si dirijat de un specialist in acest domeniu, eventual un medic sportiv.
Ce si cat mananci?
Se recomanda includerea in dieta a tuturor grupurilor de alimente: cereale, fructe si legume, lactate, carne si oua, seminte. Trebuie consumate alimente bogate in calorii si nutrienti, de exemplu, cereale tip muesli, fructe uscate, alune, unt de arahide, iaurturi, paine, somon, oua, nuci, seminte, branza, lapte integral precum si carbohidrati: cartofi, porumb, mazare, cereale, paine integrala.

Nu exagera cu salate, apa sau lichide sarace in calorii inainte de masa. Alimentele trebuie sa aiba un aport real si sa contribuie la indeplinirea obiectivului nostru. Ai grija sa maresti treptat portiile din timpul meselor. In acest sens, alege alimente sanatoase, sarace in grasimi, cum ar fi carnea, pestele, fasolea, cerealele, fructele si legumele. Evita cofeina si alimentele care contin zahar, pentru ca ele, de fapt, pot duce la scaderea apetitului.

Chiar daca vrei sa te ingrasi, trebuie sa eviti grasimile, mai ales pe cele saturate, provenite din produse de tip fast-food, din prajeli sau din alimente foarte procesate. Hidrateaza-te! Trebuie sa bei doi litri de apa pe zi. Bea lichide bogate in calorii, cum ar fi sucurile si laptele, in loc de cafea, ceai sau bauturi dietetice.

Orele meselor afecteaza organismul. Daca in ultima parte a zilei sunt consumate cantitati mari de mancare, combustibilul va fi depozitat ca grasime. Daca ne alimentam pe tot timpul zilei, vom avea energia necesara, fara a apela la resursele musculare.

Consultant Lygia Alexandrescu, lector univ. drd. Facultatea de Educatie Fizica si Sport. Consultant nutritie - Centrul de slabire si consultanta nutritionala "Natural Silhouette"(Bucuresti) tel: 021/650.46.50; 0721.091.762.

Biblia vitaminelor - Earl Mindell

http://www.scribd.com/doc/262279/Earl-Mindell-Biblia-vitaminelor

Cine doreste sa descarce cartea este invitat/a sa dea copy/paste la link-ul de mai sus

Tine un regim de ingrasare!

Majoritatea persoanelor active se straduiesc sa-si mentina sau sa-si reduca greutatea. Ei bine, exista si altii, care se straduiesc cel putin la fel de mult sa creasca in greutate!

Jucatorii de rugbi sau hochei, culturistii sau sprinterii incearca sa-si mareasca masa musculara, tot asa cum persoanele in varsta au grija sa nu castige in greutate.

Daca te consideri prea slaba si vrei sa cresti in greutate, nu trebuie, pur si simplu, sa te "indopi" cu mancare, si mai ales, nu cu alimente bogate in grasimi. Cresterea in greutate (ca si scaderea, de altfel) este un proces foarte lent. Poate fi chiar mai dificil daca exista o predispozitie genetica in a fi slaba.

Stabilirea categoriei din care faci parte (subponderal sau supraponderal), precum si a strategiei de imbunatatire a greutatii corporale, trebuie facuta de un nutritionist.
Cum sa te igrasi "frumos"
Excesul de grasime din organism este un real inamic pentru sanatate, datorita problemelor pe care le creeaza, in special la nivel cardiovascular. In acelasi timp, corpul nostru are nevoie de o anumita cantitate de grasime pentru a proteja organele vitale, pentru a mentine un par frumos si o piele sanatoasa, pentru a asigura izolarea termica, pentru a regla colesterolul si a furniza energie muschilor.

Din pacate, subponderalitatea poate duce si la aspecte mai serioase, cum ar fi slabirea sistemului imunitar, scaderea energiei, precum si probleme legate de sanatatea sistemului osos. La randul lui, tesutul muscular este constituit din proteine, insa cresterea consumului de proteine nu va duce, automat, la cresterea masei musculare.

Un consum de unu - doua grame de proteine/kg corp/zi reprezinta o cantitate suficienta de proteine pentru cresterea musculara si repararea tesuturilor. Orice cantitate de proteina in plus nu va fi folosita drept combustibil de catre organism. Consumul de carbohidrati complecsi este esential pentru mentinerea masei musculare.

Cheia cresterii in greutate
Trebuie sa te cantaresti pentru a vedea progresul, la sfarsitul saptamanii. Vei vedea, vei castiga, in medie, intre 0,5 si un kilogram pe saptamana si intre doua si trei kilograme pe luna.

Consuma cu 500 de kcalorii mai mult decat ai face-o in mod obisnuit, imediat ce ai inceput sa numeri caloriile. Sa presupunem ca in prima zi in care ai inceput numaratoarea, ai calculat 2 000 de kcalorii.

Pentru restul saptamanii, se trece la un consum de 2 500 de kcalorii.


Sursa: www.e-sana.ro