Mancaruri traditionale care ingrasa, asezonate cu multa apa.

Un studiu GfK referitor la atitudinile europenilor si americanilor cu privire la diete, mancaruri traditionale si gatit.

3 din 5 romani recunosc ca propriile mancaruri traditionale sunt cele mai “periculoase” pentru silueta. Cu toate acestea doar 10% dintre romani (majoritatea femei) declara ca au inceput o dieta in ultimii 2 ani. La masa se serveste cu prepondenrenta apa, fiind inlocuita ocazional cu bere sau vin (de catre barbati) sau cu sucuri (acidulate sau neacidulate, de catre femei). In casele romanilor se gateste in 5 zile din saptamana, aceasta sarcina fiind indeplinita in majoritatea gospodariilor de catre femei, in special de cele peste 30 de ani.

Mancarea traditionala romaneasca ingrasa. Dietele sunt insa departe de a deveni un fenomen.

Romanii considera ca mancarurile care ingrasa cel mai mult sunt chiar cele romanesti. 3 din 5 romani au declarat ca mancarurile traditionale romanesti sunt cele care ne dau cele mai mari “batai de cap” cu silueta. Mancarurile unguresti si cele americane sunt si ele mentionate printre mancarurile grase, dar de mai putin de 10% dintre romani. La polul opus se afla in perceptia consumatorilor romani mancarurile traditionale italiene, urmate de cele nemtesti si de cele chinezesti.

In comparatie cu alte tari studiate in cadrul acestui proiect, suntem pe locul 5 in topul tarilor cu cele mai grase mancaruri, fiind surclasati de unguri, cehi, greci si americani.
Dieta insa nu este practicata de foarte multi romani ca metoda de a scapa de kilogramele in plus. Doar 1 din 10 romani au inceput o dieta in ultimii doi ani, iar dintre acestia doar o treime au si reusit sa “dea jos” kilogramele planificate. Tot o treime dintre cei care au inceput o dieta nu s-au bucurat prea mult timp de noua silueta, ei punand la loc o parte sau toate kilogramele pierdute pe perioada dietei. Totusi, jumatate dintre “curajosi” au reusit sa isi mentina noua greutate.
Conform asteptarilor, dieta este o metoda de slabire practicata in special de femeile din mediul urban, indiferent de varsta. Succesul dietei este invers proportional cu varsta subiectului. Astfel 4 din 10 tineri (sub 30 de ani) au slabit datorita dietei mai mult sau exact cat se asteptau sa slabeasca. De cealalta parte, doar 2 din 10 varstnici (peste 50 de ani) au reusit acelasi lucru.
Apa nelipsita la masa de pranz. Sucurile si bauturile alcoolice slabe sunt si ele prezente pe mesele romanilor la pranz.
4 din 5 romani au declarat ca de cele mai multe ori beau apa la masa de pranz. Ocazional ea este inlocuita de bere, vin sau sucuri (naturale sau carbocazoase). Astfel 18% dintre romani consuma sucuri naturale la masa de pranz (in special cei din mediul urban), iar 15% beau sucuri acidulate. 1 din 5 barbati consuma frecvent bere la masa de pranz si tot 1 din ....... consuma vin, in special cei din mediul rural. Femeile prefera mai degraba sucurile sau cafeaua. Alte bauturi prezente pe mesele romanilor la pranz sunt cafeaua, laptele si ceaiul, fiecare fiind printre preferintele a aproximativ 10% dintre romani. 11% dintre barbati consuma frecvent bauturi alcoolice tari la masa de pranz.
Daca in privinta sucurilor naturale si carbogazoase suntem aproximativ la acelasi nivel de preferinta cu tarile din Centrul si Estul Europei si putin peste nivelul celor din Vestul Europei, mult mai bine stam in ceea ce priveste bauturile alcoolice si cafeaua. In privinta cafelei (consumata la masa de pranz) doar rusii si cehii ne depasesc, iar in ceea ce priveste preferinta pentru bere suntem pe locul 4, fiind surclasati de cehi, suedezi si austrieci; la ambele suntem peste media Europei Vestice sau Centrale si de Est. In ceea ce priveste consumul de vin la masa de pranz, suntem mult peste media Europei Centrale si de Est si la acelasi nivel cu Europa Vestica, unde 1 din 3 italieni sau greci beau fecvent vin in timp ce servesc principala masa a zilei. Cu cei 6% romani care consuma bauturi spirtoase la masa de pranz ocupam primul loc la acest capitol, la o distanta semnificativa de bulgari (3%) sau de rusi (2%).
In gospodariile din Romania se gateste in medie in 5 zile din cele 7 ale saptamanii, medie scazuta in comparatie cu celelalte tari participante la studiu. Cum nu credem ca acest scor se datoreaza iesirilor la restaurant sau mancarurilor semi-preparate, concluzionam ca media scazuta se datoreaza in principal gatitului pentru mai multe zile, lucru demonstrat si de alte studii pe care le-am realizat pe aceasta tema. Doar in 43% din gospodarii se gateste in fiecare zi, iar in 35% dintre acestea se gateste o data la 2 zile. In mediul urban gatitul o data la 2 zile este preferat in mai multe gospodarii decat in mediul rural (39% fata de 27%).
In principal, aceasta sarcina cade in responsabilitatea femeilor (in special a celor intre 30 si 54 de ani), doar in 9% dintre gospodariile din Romania gatitul fiind realizat de catre un barbat. Situatia este asemanatoare in Europa de Est si Centrala. tarile in care ai cele mai multe sanse sa gasesti barbati gatind in bucatarie sunt Danemarca, Anglia, Finlanda, Olanda si Statele Unite, unde in peste un sfert din gospodarii barbatii sunt cei care se ocupa preponderent de gatit.